Blog

Zeci de articole

Atacul de panica

DSCN2273
Atacul de panica face parte din categoria tulburarilor anxioase. Voi vorbi despre aceasta tulburare separat de anxietatea generalizata pentru a face mai clara diferenta dintre cele doua.

Simptomele atacului de panica se caracterizeaza prin trăirea unui sentiment puternic de pericol iminent, sentiment însoţit de o serie de manifestări cognitive si/sau somatice – cel putin patru – de mare amploare: palpitaţii, transpiraţie, tremor sau trepidaţie, senzaţia de scurtare a respiraţiei sau de strangulare, senzaţia de sufocare, durere sau disconfort precordial, greaţă sau detresă abdominală, ameţeală sau vertij, derealizare sau depersonalizare, frica de a nu-şi pierde controlul sau „a nu înnebuni”, frica de moarte, senzatie de amorteala sau furnicaturi, frisoane sau valuri de căldură. Aceste manifestări care au un caracter brusc şi neaşteptat îi sugerează persoanei care le traieste ideea că ar putea avea o boală somatică sau psihică gravă cu atat mai mult cu cat, in absenţa acestor simptome omul este calm, liniştit.

Dupa o perioada mai lunga de timp in care a avut astfel de stari, apare anxietatea anticipatorie cu privire la un posibil atac de panica în viitor, ceea ce face mai usoara aparitia unui nou atac de panica, ca in predictia care se autoimplineste.

Atacurile de panica pot sa apara:

–         inopinat, brusc, neasteptat, escaladand rapid pana ajung la intensitate crescuta (10 minute maxim);

–         ca urmare a evaluarii nerealiste, anxioase, a unui eveniment viitor; in acest caz, gandurile negative care au legatura cu evenimentul inlesnesc aparitia simptomelor somatice.

De cele mai multe ori atacul de panica este acompaniat de sentimentul de pericol sau de moarte iminenta si dorinta de a scapa.

In atacul de panica, asemenea altor situatii din viata, apare acel cerc vicios: stimulul intern sau extern care este perceput ca amenintator declanseaza teama ca pericolul se apropie care, la randul ei, duce la aparitia simptomelor corporale amintite mai sus si ulterior la interpretarea acesora ca fiind semne de boala; acestea din urma actioneaza ca un stimul care declanseaza teama si asa mai departe. Spre exemplu, o durere de abdomen care se repeta poate actiona ca un stimul declansator. Atentia permanenta acordata zonei abdominale, vigilenta crescuta in legatura cu aparitia durerii insotita de teama ca durerea va aparea din nou face ca cel mai mic simptom sa provoace teama care va duce la intensificarea durerii initiale si sa se asocieze, ulterior, altor simptome specifice atacului de panica. In atacul de panica se ia in considerare nu doar panica in sine cat si frica de aparitie a atacului de panica si tendinta persoanei de a evita orice ar putea avea legatura cu declansarea atacului de panica.

In general, unele simtome ale atacului de panica pot fi intalnite in boli somatice (tulburari cardiace, tulburari gastrice, cefalee etc.). Asa se explica de ce, inainte de a ajunge la psiholog, persoana care manifesta o serie de simptome specifice unei anumite boli de cele mai multe ori merge la medic si face diferite controale specifice, ferm convinsa fiind ca sufera de acea boala. Ca urmare, o persoana care crede ca are probleme cardiace va face diferite controale la inima si, desi analizele nu dovedesc si nu confirma prezenta unor probleme de natura cardiaca, ea va evita sa faca exercitii fizice ceea ce va duce la mai putine „sanse” sa aiba palpitatii iar aparitia lor sporadica din diferite cauze concrete ii vor intari convingerea ca este bolnava.

In cazul atacurilor de panica apare si tendinta de controlare a simptomelor ceea ce duce si mai mult la escaladarea lor. Asa se explica de ce, spre exemplu, prin incercarile de control a respiratiei se creeaza efectul invers celui dorit – ingreunarea respiratiei, disociere, ameteala.

In cazul celor care sufera de atacuri de panica este foarte importanta constientizarea modului in care se produc atacurile de panica, identificarea gandurilor negative care declanseaza si mentin simptomele psihosomatice, modificarea gandurilor negative prin experimentarea, in plan comportamental, a veridicitatii acestora si nu in ultimul rand, folosirea de metode specifice de prevenire a recaderilor.

 

***


Puteti afla mai multe despre depresie, anxietate, atacuri de panica, fobii, tulburarile obsesiv-compulsive, probleme legate de o dependenta, tulburari alimentare (bulimia, anorexia), tulburari psihosomatice, tulburari de somn (insomnii, cosmaruri, somn agitat, tendinta de a dormi foarte mult), probleme de cuplu (divort, separare, deceptie in dragoste) si altele vizitand si celelalte pagini si articole de pe site.

Ramona-Paula Axenti
Ramona Axenti este Psiholog - Psihoterapeut atestat de Colegiul Psihologilor din Romania.
Pentru mai multe detalii despre activitatea profesionala intrati aici iar pentru contact vizitati sectiunea contact.

Write a Comment

Your email address will not be published.

Esecul la examen si reusita in viata

In contextul zilelor noastre, in care multi copii traiesc cu sentimentul esecului din cauza unor rezultate la evaluari sub …

Mesaj catre TATAL meu din Ceruri

Draga talicule, imi este greu sa iti scriu acum cand nu mai esti fizic printre noi si cu atat mai greu cu cat nici in timpul …

Cand “Vreau neaparat” duce la depresie

Depresia are la baza o multitudine de factori care tin atat de ereditate cat si de educatie si de mediu. Acestia, in corelatie …